Monografia Contabila a Operatiunii de Factoring

Voi raspunde in acest articol la o intrebare pusa pe forumul grupului MacrostandarD constituit pe Google (http://groups.google.com/group/macrostandard). Este vorba de monografia contabila a operatiunilor de factoring, privita din punctul de vedere al societatilor de intermediere de servicii financiare.
In articolul intitulat "Cesiunea creantelor" am propus o monografie pentru o societate care vinde creantele (vezi link-ul de la finalul articolului).

Cumpararea creantelor prin cesiune de la terti se face in baza unui contract de cesiune de creante. Pretul cesiunii este mai mic decat valoarea nominala a creantei pentru ca societatea care preia riscul sa-si poata acoperii costurile de urmarire a creantei si sa obtina un venit din operatiune. Societatea de intermediere financiara achita in termenul stabilit in contract pretul valoarea de cesionare si intreprinde demersurile necesare pentru incasarea creantei ori asteapta termenul scadentei.

Exista doua tipuri de achizitii de creante: cele care se incadreaza in categoria factoringului si cele care se incadreaza in categoria recuperarii de creante. In categoria factoringului se incadreaza creantele ce nu au termenul de incasare depasit iar in categoria recuperarii creantelor se incadreaza creantele cu termenul de incasare depasit sau cu sanse minime de recuperare.

Cele mai vandute creante sunt cele generate de operatiunile de export si cele care nu prea mai au sanse de incasare decat prin lungi demersuri juridice. Societatile care recurg la vanzarea creantelor o fac in primul rand din cauza lipsei de lichiditati ori a altor cauze (credite de trezorerie dezavantajoase ori imposibil de obtinut).
Societatile care se ocupa de factoring achita valoarea contractului imediat asteptand incasarea creantei la termenul de scadenta iar societatile care se ocupa de recuperarea de creante achita, de regula, dupa o anumita perioada sau doar la scadenta deoarece preiau creante ce au termenul contractual de incasare depasit sau cu sanse minime de recuperare.

Monografia contabila pentru ambele cazuri (factoring si recuperare de creante) este aceeasi (din punctul meu de vedere):

Monografie contabila:
Se cumpara creante in valoare de 1.000 mii. U.M. de catre o societate de intermediere financiara la pretul de cesiune de 800 mii. U.M., diferenta de 200 mii. U.M. constand in comisionul societatii pentru achitarea costurilor si pentru preluarea riscului de neincasare a creantelor. Pentru simplificare vom renunta la utilizarea conturilor de TVA:

- achizitia creantelor:
4111.client.factura = 401.furnizor.factura (800 mii. U.M. - valoarea contractuala/pretul de cesionare)
(Clienti = Furnizori) si
4111.client.factura = 472.furnizor.factura (200 mii. U.M. - diferenta dintre valoarea nominala si pretul la care sa facut cesiunea. La aceasta valoare se calculeaza TVA.)
(Clienti = Venituri inregistrate in avans)
Total 4111.client.factura = 1000 mii. U.M.

Comisionul datorat se contabilizeaza ca un venit in avans deoarece creantele nu au fost inca recuperate ori incasate. Daca creantele nu se vor incasa/recupera de catre societatea de intermediere financiara inregistrarea se va storna iar societatea nu va inregistra niciun venit din operatiune.

- achitarea furnizorului:
401.furnizor.factura = 5121 sau 5124 (800 mii. U.M. - valoarea contractuala/pretul de cesionare)
(Furnizori = Conturi la banci in lei sau valuta)

- incasarea/recuperarea creantei:
5121 sau 5124 = 4111.client.factura (1.000 mii. U.M. - valoarea nominala)
(Conturi la banci in lei sau valuta = Clienti)

- inregistrarea venitului:
472.furnizor.factura = 704 (200 mii. U.M. - diferenta dintre valoarea nominala si pretul la care sa facut cesiunea)
(Venituri inregistrate in avans = Venituri din lucrari executate si servicii prestate)

Cesiunea creantelor;
Contabilizarea contracelor de factoring;